marți, 29 decembrie 2009

Fotografia combinatia intre pictura si concept

Articol-interviu aparut in revista Arte, nr. 3 decembrie 2009

Mihai Fischer
Fotografia: combinaţie între picturã şi concept.

Arta fotografică, a devenit acel “rău necesar” profesiei de pictor, obligându-i pe aceştia din urmã să creeze noi aspecte de surprindere şi realizare a unui tablou. Obiectivul are posibilitatea să observe şi să înregistreze atât întregul ansamblu, cât şi detaliile, creând senzaţia unui tot unitar al cadrului surprins; pe când ochiul are nevoie de o perioadă prestabilită de timp pentru a surprinde cadrul - ca un ansamblu creat dintr-o mulţime de amănunte. Fotografiile lui Mihai Fischer surprind detalii considerate de cãtre ochi iniţial ca fiind insignifiate sau nedetectabile, pentru ca ulterior sã regãsim, sã recunoaştem în ele un cotidian banal poate devenit interesant.
Student în anul 4 la Universitatea Tehinicã din Cluj Napoca, Facultatea de Electronicã şi Telecomunicaţii, Mihai Fischer este un fotograf insolit în plinã formare, ce realizeazã şi prelucreazã instantenee fotografice demne de a înlocui naturile statice ale pictorilor flamanzi. Lucrãrile sale pot fi vãzute atât în decorul unui club cu dichis din Cluj Napoca, cât şi în reviste de specialitate.
Dar sã nu lasãm doar lucrãrile lui Mihai Fischer sã ne transpunã în realitatea lui pre-lucratã, ci sã aflãm direct de la el modul în care şi-a format acest stil fotografic.

Mihaela Ion: Cum se împacã meseria de inginer cu pasiunea de fotograf?
Mihai Fischer: Greu. Politehnica se împacã greu mai cu orice, dar în momentul în care am o idee (deşi sunt rare aceste momente, din cauza facultãţii, sau poate datoritã facultãţii), ca fotograf dedicat încerc sã fac orice pentru a o materializa într-o lucrare.
M.I: Meseria de fotograf este una care nu se învãţã din carţi şi reviste, se furã, care sunt artişti ce te-au influenţat cel mai mult în stilul fotografic pe care l-ai adoptat?
M.F : Am fost foarte mult timp ambiţionat de lucrãrile lui Steve Chong. De la noi l-aş putea aminti pe Alex Gâlmeanu sau pe Vlad Eftenie, pentru care am o stimã aparte.
M.I: De ce calitaţi are nevoie un fotograf în spaţiul cultural românesc pentru a se afirma?
M.F: În principal tãrie şi originalitate. Originalitate pentru a te desprinde de plafonarea artisticã în care se complac majoritatea fotografilor contemporani, în ultimul timp s-a apucat foarte multã lume de acestã meserie , si puţini reuşesc sã realizeze ceva spectaculos, unic, nou. Da, fotografiatul este o modalitate plãcutã de aţi petrece timpul, dar este un pas mare pânã la fotografia artisticã. Am mai afimat cã este nevoie şi de tãrie ca o calitate principalã a unui fotograf, deoarece într-o societate în care orice individ cu aparat foto se considerã artist, este greu sã te faci afirmi în faţã celorlalţi. Este greu sã pânã te observã primul galerist, primul critic de specialitate.
M.I: Unde ai vrea sã expui?
M.F: Deocamdatã mã mulţumesc cu diverse apariţii în ţara, mai ales în Cluj-Napoca, dar mi-ar plãcea sa-mi vad o lucrare o data în New York. Bãnuiesc cã oricine vrea asta, vrea sã devinã faimos într-un oraş cu mare potenţial cultural.
M.I: Care lucrarea a fost cel mai greu de realizat, dar a adus şi cele mai multe satisfacţii?.
M.I: Am o lucrare intitulatã “Impossible things” care mi-a adus cel mai mult feedback din partea publicului, dar a fost şi cea mai greu de realizat, dat fiind momentul şi motivul prelucrãrii ei. M-a ajutat mult sã trec peste anumite lucruri.
M.I : Îţi place în acest momentan lumea artisticã româneascã?
M.F: Da! Ce-o drept trebuie sã ştii unde sã privesti, dar poţi gãsi lucrari şi artişti excepţionali la noi în ţarã.



M.I: Cum îţi prelucrezi fotografiile? Şi mai ales de ce le prelucrezi ?
M.F : Cum? Pãi asta depinde de cum vreau sã re-aparã fotografia iniţialã, astfel încât sã se apropie cât mai mult de idee mea. Prelucrez pentru cã sunt de pãrere ca o fotografie conceptualã, exprimã mai mult în acest fel. Şi de ce sã nu îmbini lucrurile dacã ştii cã rezultatul va fi o lucrarea nouã, iau un obiect din cotidian şi îi dau o identitate.Fotografia nu trebuie sã fie doar rezultatul primul click al aparatului foto. Înainte de a fi fotografia este o idee, este o bucãţicã de artã, arta nu e o simplã fotografie. Mã refer doar la fotografia conceptualã, şi nu aş face aşa ceva cu un portret.
M.I: Care sunt subiectele predilecte în fotografiile tale?
M.F:Momentan sunt la o rãscruce de drum. Dacã pânã acuma am facut fotografie still life conceptualã, azi experimentez cu oameni. Aştept doar sa am mai mult timp liber pentru a îmi pune ideile pe hârtie fotografica.


M.I. : Cum te vezi peste 2 ani?
M.F: Inginer? :) Cât despre fotografie, camera foto nu va sta altundeva decât în mâna mea.
M.I: Inginer sau fotograf profesionist, ce meserie alegi?
M.F. Un alt fotograf clujan, domnul Mircea Albu, acum mulţi ani, a fost pus în aceeaşi situaţie ca mine, el a ales fotografia. Eu aleg “ingineria”, iar fotografia va deveni un mod de exprimare dincolo de job.
M.I :Spune-mi câteva cuvinte despre tine ca tânar fotograf.
M.F: Tânar viitor absolvent... Glumesc, sunt genul de fotograf care va aştepta si va face orice pentru ca fotografia prelucratã sã fie aidoma rezultatului dorit. Nu construiesc ideea în funcţie de fotografie, ci invers.

joi, 3 decembrie 2009