marți, 8 iunie 2010
luni, 7 iunie 2010
NAG editia 4
Noaptea Alba a Galeriilor / NAG#4
vineri, 11 iunie 2010, 19h00- 04h00, Bucuresti
Noaptea Alba a Galeriilor / NAG#4 reuneste galerii si spatii alternative sub semnul aceluiasi eveniment.
Un circuit ludic, liber prin 41 de locatii dedicate expunerii si promovarii artei contemporane in care expun/performeaza peste
140 de artisti. Programul din acest an al evenimentelor va oferi publicului un tur de forta prin concerte live, performance-uri,
expozitii, ateliere deschise si spatii alternative.
In premiera, pentru acesta a 4 a editie, in parteneriat cu Asociatia Green Revolution si cu sprijinul Raiffeisen Bank, vor
fi puse la dispozitia publicului biciclete pentru a parcurge turul nocturn al galeriilor. Pentru inscriere pe lista va rugam
sa ne scrieti pe adresa contact[at]noapteagaleriilor.ro.
Cu ocazia NAG#4 se va publica RECYCLE NIGHT, ziar al galeriei RECYCLE NEST, conceput special pentru acest eveniment.
Mai multe detalii, programul evenimentelor si harta galeriilor le puteti gasi pe : www.noapteagaleriilor.ro
Noaptea Alba a Galeriilor – NAG#4 este un proiect realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank
Organizatori: Asociatia EphemAir si Asociatia Collage City. Arta. Arhitectura
Parteneri: MNAC, Asociatia Green Revolution
vineri, 11 iunie 2010, 19h00- 04h00, Bucuresti
Noaptea Alba a Galeriilor / NAG#4 reuneste galerii si spatii alternative sub semnul aceluiasi eveniment.
Un circuit ludic, liber prin 41 de locatii dedicate expunerii si promovarii artei contemporane in care expun/performeaza peste
140 de artisti. Programul din acest an al evenimentelor va oferi publicului un tur de forta prin concerte live, performance-uri,
expozitii, ateliere deschise si spatii alternative.
In premiera, pentru acesta a 4 a editie, in parteneriat cu Asociatia Green Revolution si cu sprijinul Raiffeisen Bank, vor
fi puse la dispozitia publicului biciclete pentru a parcurge turul nocturn al galeriilor. Pentru inscriere pe lista va rugam
sa ne scrieti pe adresa contact[at]noapteagaleriilor.ro.
Cu ocazia NAG#4 se va publica RECYCLE NIGHT, ziar al galeriei RECYCLE NEST, conceput special pentru acest eveniment.
Mai multe detalii, programul evenimentelor si harta galeriilor le puteti gasi pe : www.noapteagaleriilor.ro
Noaptea Alba a Galeriilor – NAG#4 este un proiect realizat cu sprijinul Raiffeisen Bank
Organizatori: Asociatia EphemAir si Asociatia Collage City. Arta. Arhitectura
Parteneri: MNAC, Asociatia Green Revolution
luni, 10 mai 2010
joi, 29 aprilie 2010
sâmbătă, 10 aprilie 2010
ARTe nr 5
Publicatia s-a lansat ca un raspuns la nevoile culturale ale tinerilor de pretutindeni si vrea sa devina o punte de legatura intre artistii contemporani si iubitorii de arta. Acest numar surprinde printr-un design nou, o echipa mai numeroasa si un suflu modernist. In paginile revistei, printre altele, se numara un interviu cu artistul Razvan Boar despre povestea personajelor din spatele panzelor si cea mai recenta expozitie a sa, lansata la Atelier 35 "Miscellaneous", urmat de un articol despre Teodora Visineanu si interpretarea temelor din tablourile artistei. Recenziile nu lipsesc nici de aceasta data, se merita amintite: "Calcanul" de Gunter Grass si "From Russia with love", un volum de proze scurte colectionate de Galina Dursthoff despre cum rusii iubesc altfel. Piesa de teatru: "Buzunarul cu paine" de Matei Visniec - traducerea Virgil Tanase, un spectacol conceput si interpretat de Oana Pellea si Mihai Gruia Sandu, este si ea calduros recomandata in aceste pagini.
ARTe vine cu un element nou in peisajul presei online si anume ofera posibilitatea aproape oricarui cititor, sa se transforme intr-un scriitor.
ARTe vine cu un element nou in peisajul presei online si anume ofera posibilitatea aproape oricarui cititor, sa se transforme intr-un scriitor.
marți, 30 martie 2010
duminică, 21 martie 2010
luni, 1 martie 2010
ATELIER 35
Atelier 35, spaţiu al artei contemporane
Atelier 35 este un spaţiu destinat tinerilor artişti pânã în 35 de ani, în care se doreşte promovarea cercetãrii artistice din zona experimentalului, a noilor mijloace de expresie, şi a comunicãrii dintre medii, new media. Nu este o galerie de artã ascunsã în spatele unor blocuri, sau aflatã într-o zonã greu accesibilã, este localizatã chiar în centrul vechi al Bucureştiului înconjuratã de noile pub-uri şi spaţiile insolite de culturã, mai exact pe strada Şelari, nr. 13.
Atelier 35 este o galerie de artã din Bucureşti cu o anumitã istorie; apare în anii 70, trece prin perioada comunistã, prin perioada de tranziţie, iar astãzi este un spaţiu destinat tinerilor artişti în plinã formare. Toate aceste detalii le-am aflat de la Vlad Ionescu, galeristul acestui spaţiu cultural.
Atelier 35, spaţiu al artei contemporane
1. Te aşteptai la o asemenea reacţie mediaticã dupã vernisajul lui Benedek Levente, cu expoziţia “Euromaniac”, unde artistul a ales sã prezinte România cu labii, drept un display din Matrix, ca un decor cu dinţi de vampiri, sau ca o ţarã obsedatã de adaptarea rapidã şi incorentã la valorile europene?
Vlad Ionescu: Sincer, contam pe o reacţie. Totuşi lucrurile au luat o amploare mai mare decât ne aşteptam pentru cã expoziţia a fost folositã în media, întâmplãtor şi de un, pe atunci proaspãt politician, ce dorea sã pozeze în aparator al valorilor neamului. Sigur cã aceasta a dus la şi mai multã publicitate pentru noi, cât şi pentru el. A fost un circ mediatic din care toate lumea se pare cã a avut de câştigat ceva... mai puţin Benedek Levente, autorul expoziţiei. El a suportat consecinţele naivitaţii de a crede în dreptul la libera exprimare, fiind practic pus la zid de o cenzurã ce funcţioneazã, venind dinspre toate nivelurile societãţii şi coordonatã de mass-media.
2. Care a fost expoziţia care a primit cel mai bun feed-back?
V.I.: Cel mai bun feedback probabil l-am primit pentru expoziţia lui Tets Ohnari. Cred cã a fost cea mai bine primitã expoziţie, în special de breasla artisticã. Faptul cã a fost o instalaţie "site specific", cât şi folosirea unor tehnici ingenioase, originale de a lucra cu sticla cred cã a contat. A fost o expoziţie compactã, bine argumentatã.
3. Aţi iniţiat un proiect de recuperare şi sistematizare a informaţiilor existente despre activitatea Atelier 35 care sunt ideile proiectului?
V.I: Proiectul de a institui o arhiva a Atelier 35 a plecat de la o nevoie a noastrã personalã de a ne informa în legãturã cu trecutul acestui nume. Vroiam sã ştim mai multe lucruri despre ce s-a fãcut înainte noastrã. Aşa am ajuns sã constatãm cã nu existã nicãieri o arhivã a Atelier 35, sau dacã a existat s-a pierdut. Aşa am ajuns noi sã facem aceastã arhivã, fiind sprijiniţi şi de o finanţare din partea Erste stiftung, care la data aceea avea un program de finanţãri exact pentru genul acesta de cercetare. Adicã pentru arhivare şi digitalizare a fenomenelor artistice underground din zona ţãrilor foste socialiste, din anii '70 pânã azi.
4. Ce calitãţi trebuie sã aibã un tânãr artist pentru a expune în spaţiul Atelier 35?
V.I : Nu existã niciun fel de criterii fixe dupã care alegem artiştii. Noi încurajãm mediile cât mai diverse, şi favorizãm, în general propunerile cu potenţial inovator.
5. Crezi cã ideile, imaginile comunismului trebuie sã mai aparã în arta actualã?
V.I: Cred cã trecutul comunist e încã viu în conştiinţa colectivã, cred cã e una din coordonatele principale care ne afecteazã viaţa socialã, politicã, economicã şi culturalã. Având în vedere cã cea mai mare parte a aparatului administrativ comunist a continuat sã existe şi dupã anii ‘89 pânã în zilele noastre, demonstreazã cã poporul român nu şi-a condamnat niciodatã cãlaii, ci a preferat o relaţie ambiguã de complicitate. Cred cã orice actiune artisticã ce îşi propune sã facã luminã în aceastã zonã cenuşie, din punctul meu de vedere e binevenitã.
6. Pot sã aibã notorietate la nivel larg artiştii în România?
V.I: Cred cã avem suficiente exemple, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, şi alţii, încât sã demonstreze cã nu existã o conspiraţie împotriva artiştilor români, exista doar un nivel foarte înalt de competitivitate.
7. Au apãrut la diferite galerii de artã programe pseudo-educative pentru tânara generaţie, “Ora de istoria artei” la Anaid Art Gallery, sau “Free Academy” al Pavilionului Unicredit, Atelier 35 s-a gândit sã adopte aceastã idee?
V.I: În cadrul galeriei noastre au existat asemenea proiecte sub formã de workshop-uri, în zone de specializare diverse (caligrafie chinezã, field sound recordings, etc.).În prezent, urmeazã sã deschidem un spaţiu de lecturã în cadrul galeriei, în care publicul interesat are posibilitatea de a accesa publicaţii de ultimã orã în domeniul istoriei teoriei şi artei contemporane. De asemenea, vom avea un program educativ sub forma de workshop-uri pentru cei care vor sã activeze în domeniul graphic design. Bineînţeles, eventualele programe educative depind de capacitatea noastra de a gãsi şi de a accesa surse de finanţare.
8. Ce are în plus Atelier 35 faţã de celelalte spaţii de artã?
V.I :Avantajul principal de care dã dovadã Atelierului 35 este imaginea unui spaţiu alternativ administrat de tineri-pentru tineri, fãrã amestecul intereselor comerciale. Al alt avantaj este buna vizibilitate, cât şi locaţia centralã a spaţiului.
9. Ce crezi cã ar trebui sã facã Atelier 35 pentru a avea mai multã vizibilitate pentru publicul amator, neavizat?
V.I:Noi nu ne-am propus niciodatã sã atragem o categorie sau alta de public. În general publicul nostru e divers, dar recunosc, e format în mare parte de oameni care au legatura cu domeniul, într-un fel sau în altul. Atelier 35 şi-a propus sã fie un spaţiu experimental, deci, din start adresat unor oameni ce au mãcar nişte minime cunoşţinte despre arta contemporanã. Din punctul meu de vedere e o galerie de nişã ce nu trebuie sã-şi propunã sã mulţumeascã marele public, şi nici mãcar sã-l educe. Poate doar sã-l provoace, sã-l şicaneze, şi eventual sã-l facã curios.
Interviul publicat http://issuu.com/aida_arte/docs/arte_no4 sau http://www.initiativedurabile.ro/arte_n4.pdf
Atelier 35 este un spaţiu destinat tinerilor artişti pânã în 35 de ani, în care se doreşte promovarea cercetãrii artistice din zona experimentalului, a noilor mijloace de expresie, şi a comunicãrii dintre medii, new media. Nu este o galerie de artã ascunsã în spatele unor blocuri, sau aflatã într-o zonã greu accesibilã, este localizatã chiar în centrul vechi al Bucureştiului înconjuratã de noile pub-uri şi spaţiile insolite de culturã, mai exact pe strada Şelari, nr. 13.
Atelier 35 este o galerie de artã din Bucureşti cu o anumitã istorie; apare în anii 70, trece prin perioada comunistã, prin perioada de tranziţie, iar astãzi este un spaţiu destinat tinerilor artişti în plinã formare. Toate aceste detalii le-am aflat de la Vlad Ionescu, galeristul acestui spaţiu cultural.
Atelier 35, spaţiu al artei contemporane
1. Te aşteptai la o asemenea reacţie mediaticã dupã vernisajul lui Benedek Levente, cu expoziţia “Euromaniac”, unde artistul a ales sã prezinte România cu labii, drept un display din Matrix, ca un decor cu dinţi de vampiri, sau ca o ţarã obsedatã de adaptarea rapidã şi incorentã la valorile europene?
Vlad Ionescu: Sincer, contam pe o reacţie. Totuşi lucrurile au luat o amploare mai mare decât ne aşteptam pentru cã expoziţia a fost folositã în media, întâmplãtor şi de un, pe atunci proaspãt politician, ce dorea sã pozeze în aparator al valorilor neamului. Sigur cã aceasta a dus la şi mai multã publicitate pentru noi, cât şi pentru el. A fost un circ mediatic din care toate lumea se pare cã a avut de câştigat ceva... mai puţin Benedek Levente, autorul expoziţiei. El a suportat consecinţele naivitaţii de a crede în dreptul la libera exprimare, fiind practic pus la zid de o cenzurã ce funcţioneazã, venind dinspre toate nivelurile societãţii şi coordonatã de mass-media.
2. Care a fost expoziţia care a primit cel mai bun feed-back?
V.I.: Cel mai bun feedback probabil l-am primit pentru expoziţia lui Tets Ohnari. Cred cã a fost cea mai bine primitã expoziţie, în special de breasla artisticã. Faptul cã a fost o instalaţie "site specific", cât şi folosirea unor tehnici ingenioase, originale de a lucra cu sticla cred cã a contat. A fost o expoziţie compactã, bine argumentatã.
3. Aţi iniţiat un proiect de recuperare şi sistematizare a informaţiilor existente despre activitatea Atelier 35 care sunt ideile proiectului?
V.I: Proiectul de a institui o arhiva a Atelier 35 a plecat de la o nevoie a noastrã personalã de a ne informa în legãturã cu trecutul acestui nume. Vroiam sã ştim mai multe lucruri despre ce s-a fãcut înainte noastrã. Aşa am ajuns sã constatãm cã nu existã nicãieri o arhivã a Atelier 35, sau dacã a existat s-a pierdut. Aşa am ajuns noi sã facem aceastã arhivã, fiind sprijiniţi şi de o finanţare din partea Erste stiftung, care la data aceea avea un program de finanţãri exact pentru genul acesta de cercetare. Adicã pentru arhivare şi digitalizare a fenomenelor artistice underground din zona ţãrilor foste socialiste, din anii '70 pânã azi.
4. Ce calitãţi trebuie sã aibã un tânãr artist pentru a expune în spaţiul Atelier 35?
V.I : Nu existã niciun fel de criterii fixe dupã care alegem artiştii. Noi încurajãm mediile cât mai diverse, şi favorizãm, în general propunerile cu potenţial inovator.
5. Crezi cã ideile, imaginile comunismului trebuie sã mai aparã în arta actualã?
V.I: Cred cã trecutul comunist e încã viu în conştiinţa colectivã, cred cã e una din coordonatele principale care ne afecteazã viaţa socialã, politicã, economicã şi culturalã. Având în vedere cã cea mai mare parte a aparatului administrativ comunist a continuat sã existe şi dupã anii ‘89 pânã în zilele noastre, demonstreazã cã poporul român nu şi-a condamnat niciodatã cãlaii, ci a preferat o relaţie ambiguã de complicitate. Cred cã orice actiune artisticã ce îşi propune sã facã luminã în aceastã zonã cenuşie, din punctul meu de vedere e binevenitã.
6. Pot sã aibã notorietate la nivel larg artiştii în România?
V.I: Cred cã avem suficiente exemple, Dan Perjovschi, Mircea Cantor, şi alţii, încât sã demonstreze cã nu existã o conspiraţie împotriva artiştilor români, exista doar un nivel foarte înalt de competitivitate.
7. Au apãrut la diferite galerii de artã programe pseudo-educative pentru tânara generaţie, “Ora de istoria artei” la Anaid Art Gallery, sau “Free Academy” al Pavilionului Unicredit, Atelier 35 s-a gândit sã adopte aceastã idee?
V.I: În cadrul galeriei noastre au existat asemenea proiecte sub formã de workshop-uri, în zone de specializare diverse (caligrafie chinezã, field sound recordings, etc.).În prezent, urmeazã sã deschidem un spaţiu de lecturã în cadrul galeriei, în care publicul interesat are posibilitatea de a accesa publicaţii de ultimã orã în domeniul istoriei teoriei şi artei contemporane. De asemenea, vom avea un program educativ sub forma de workshop-uri pentru cei care vor sã activeze în domeniul graphic design. Bineînţeles, eventualele programe educative depind de capacitatea noastra de a gãsi şi de a accesa surse de finanţare.
8. Ce are în plus Atelier 35 faţã de celelalte spaţii de artã?
V.I :Avantajul principal de care dã dovadã Atelierului 35 este imaginea unui spaţiu alternativ administrat de tineri-pentru tineri, fãrã amestecul intereselor comerciale. Al alt avantaj este buna vizibilitate, cât şi locaţia centralã a spaţiului.
9. Ce crezi cã ar trebui sã facã Atelier 35 pentru a avea mai multã vizibilitate pentru publicul amator, neavizat?
V.I:Noi nu ne-am propus niciodatã sã atragem o categorie sau alta de public. În general publicul nostru e divers, dar recunosc, e format în mare parte de oameni care au legatura cu domeniul, într-un fel sau în altul. Atelier 35 şi-a propus sã fie un spaţiu experimental, deci, din start adresat unor oameni ce au mãcar nişte minime cunoşţinte despre arta contemporanã. Din punctul meu de vedere e o galerie de nişã ce nu trebuie sã-şi propunã sã mulţumeascã marele public, şi nici mãcar sã-l educe. Poate doar sã-l provoace, sã-l şicaneze, şi eventual sã-l facã curios.
Interviul publicat http://issuu.com/aida_arte/docs/arte_no4 sau http://www.initiativedurabile.ro/arte_n4.pdf
marți, 19 ianuarie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)